jocheŭ - explicat in DEX

jocheu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey.

jocheu (Dicționar de neologisme, 1986)
JOCHÉU s.m. Călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. [Pron. jo-cheu, var. jochei s.m. / < pl. jochei, fr., engl. jockey].

jocheu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
JOCHÉU s. m. călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. (< fr., engl. jockey)

jocheu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
jochéu (jochéi), s. m. – Călăreț specializat în conducerea cailor la jocurile de curse. Engl. jockey, prin intermediul fr.

jocheu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jochéu s. m., art. jochéul; pl. jochéi, art. jochéii

jocheu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] — Din fr., engl. jockey.

jocheŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
* jochéŭ m. (fr. jockey, d. engl. jockey, dim. d. Jack, Iacob). Acela care, pentru banĭ, călărește caiĭ altuĭa la alergărĭ.