jeluit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JELUÍT, -Ă, jeluiți, -te, adj. (
Pop.) Cuprins de jale
1, plin de jale
1; îndurerat, întristat, trist, jelit
2. –
V. jelui.jeluit (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)jeluít, jeluítă, jeluíți, jeluíte, adj. (pop.)
1. cuprins de jale, plin de jale; îndurerat, întristat.
2. dorit.
3. compătimit.
jeluit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JELUÍT,-Ă, jeluiți, -te, adj. (
Pop.) Cuprins de jale1, plin de jale
1; îndurerat, întristat, trist, jelit
2. —
V. jelui.