jeluire - explicat in DEX

jeluire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JELUÍRE, jeluiri, s. f. Acțiunea de a (se) jelui și rezultatul ei; plângere, tânguire, jeluială. ♦ (Concr.) Reclamație, jalbă. – V. jelui.

jeluire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jeluíre s. f., g.-d. art. jeluírii; pl. jeluíri

jeluire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JELUÍRE, jeluiri, s. f. Acțiunea de a (se) jelui și rezultatul ei; plângere, tânguire, jeluială. ♦ (Concr.) Reclamație, jalbă. — V. jelui.