jelit - explicat in DEX

jelit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JELÍT¹ s. n. Faptul de a (se) jeli. – V. jeli.

jelit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
JELÍT², -Ă, jeliți, -te, adj. Deplâns, compătimit; întristat, trist. – V. jeli.

jelit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
jelít s. n.

jelit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JELÍT¹ s. n. Faptul de a (se) jeli. — V. jeli.

jelit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
JELÍT², -Ă, jeliți, -te, adj. Deplâns, compătimit; întristat, trist. — V. jeli.