jele (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)JÉLE s. f. v. jale1.jele (Dicționaru limbii românești, 1939)jéle f. fără pl. (vsl.
želĭa, măhnire, jele. V.
jale 1). Melancolie:
a-țĭ fi jele. – În est
jăle.jele (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)jele f. Mold. jale:
orașul care iese din pustiile de jele Em.
jele (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)JÉLE s. f. v. jale1.