isihie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ISIHÍE s. f. (Grecism
înv.) Liniște, odihnă, tihnă. – Din
ngr. isihía.isihie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ISIHÍE s. f. stare de liniște, contemplație, extaz, iluminare. (< gr.
hesykhia)
isihie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)isihíe (-íi), s. f. – Odihnă, liniște, răgaz, timp liber. –
Mr. isihie. Ngr. ἠσυχία (Gáldi 203).
Sec. XVIII,
înv.isihie (Dicționaru limbii românești, 1939)isihíe f. (ngr.
isyhia, vgr.
῾esyhia, a. î. V.
sihastru).
Fam. Rar. Liniște, odihnă.
isihie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)isihíe (
înv.)
s. f.,
art. isihía, g.-d. isihíi, art. isihíeiisihie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ISIHÍE s. f. (
Înv.) Liniște, odihnă, tihnă. — Din
ngr. isihía.