iritat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IRITÁT, -Ă, iritați, -te, adj. 1. Care se află în stare de enervare, de surescitare nervoasă, de mânie trecătoare; ațâțat, surescitat, enervat.
2. Care este inflamat, ușor congestionat. –
V. irita.iritat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IRITÁT, -Ă, iritați, -te, adj. 1. Care se află în stare de enervare, de surescitare nervoasă, de mânie trecătoare; ațâțat, surescitat, enervat.
2. Care este inflamat, ușor congestionat. —
V. irita.