involut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INVOLÚT, -Ă, involuți, -te, adj. (
Bot.; despre un organ) Răsucit spre interior. – Din
lat. involutus.involut (Dicționar de neologisme, 1986)INVOLÚT, -Ă adj. (
Bot.; despre un organ) Răsucit spre interior. [Cf. fr.
involuté, lat.
involutus].
involut (Marele dicționar de neologisme, 2000)INVOLÚT, -Ă adj. (bot.; despre organe) răsucit spre interior. (< lat.
involutus)
involut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)involút adj. m.,
pl. involúți; f. involútă; pl. involúteinvolut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INVOLÚT, -Ă, involuți, -te, adj. (
Bot.; despre un organ) Răsucit spre interior. — Din
lat. involutus.