învia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNVIÁ, învíi, vb. I.
Intranz. și
tranz. 1. A reveni sau a readuce la viață. ♦
Fig. A reveni sau a face să revină în minte, a (se) trezi în amintire. ♦
Intranz. (Despre vegetație) A renaște după sfârșitul iernii, a începe să se dezvolte din nou.
2. Fig. A da sau a căpăta putere, vlagă, a (se) umple de viață; a (se) înviora, a (se) anima. [
Pr.:
-vi-a. –
Prez. ind. și:
înviez] –
În + viu.