intimidare - explicat in DEX

intimidare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INTIMIDÁRE, intimidări, s. f. Faptul de a (se) intimida. – V. intimida.

intimidare (Dicționar de neologisme, 1986)
INTIMIDÁRE s.f. Acțiunea de a intimida și rezultatul ei; speriere, înfricoșare. [< intimida].

intimidare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
intimidáre s. f., g.-d. art. intimidắrii; pl. intimidắri

intimidare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
INTIMIDÁRE, intimidări, s. f. Faptul de a (se) intimida. — V. intimida.