înțepătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNȚEPĂTÚRĂ, înțepături, s. f. 1. Înțepare; efectul produs de o înțepare; locul unde s-a produs aceasta; furnicătură, împunsătură.
2. Fig. Aluzie răutăcioasă, vorbă ironică; împunsătură. –
Înțepa +
suf. -ătură.