intemperie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTEMPERÍE, intemperii, s. f. Stare atmosferică neprielnică, dăunătoare; vreme rea. – Din
fr. intempérie, lat. intemperies.intemperie (Dicționar de neologisme, 1986)INTEMPERÍE s.f. (
mai ales la pl.) Schimbare nefavorabilă a stării atmosferice; vreme rea. [Gen.
-iei / < fr.
intempérie, cf. lat.
intemperies].
intemperie (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTEMPERÍE s. f. schimbare nefavorabilă a stării atmosferice; vreme rea. (< fr.
intempérie, lat.
intemperies)
intemperie (Dicționaru limbii românești, 1939)*intemperíe f. (fr.
intempérie, it.
intempérie, lat.
in-tempéries, d.
-in, nu, și
tempéries, timp frumos și cald. V.
stîmpăr). Dezordine în atmosferă, în temperatură (ploaĭe, vînt ș. a.). – Maĭ bine ar fi
intempérie.intemperie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intemperíe s. f.,
art. intempería, g.-d. art. intemperíei; pl. intemperíi, art. intemperíileintemperie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)intemperie f. turbare în atmosferă, în temperatură.