insinuator(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) INSINUATÓR, -OÁRE,insinuatori, -oare, adj. Insinuant. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. insinuateur.
insinuator(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) insinuatór (rar) (-nu-a-) adj. m., pl. insinuatóri; f. sg. și pl. insinuatoáre