îmboldi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMBOLDÍ, îmboldesc, vb. IV.
1. Tranz. A împunge un animal cu prăjina, cu bățul, cu nuiaua sau,
p. ext., a lovi un animal cu bățul, cu nuiaua spre a-l îndemna la mers, la tras.
2. Tranz. Fig. A îndemna, a împinge pe cineva la o acțiune; a stimula.
3. Refl. recipr. și
tranz. A (se) lovi cu coatele, a(-și) da ghionturi sau brânci; a (se) îmbrânci. –
În + bold.