iluzionare - explicat in DEX

iluzionare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ILUZIONÁRE, iluzionări, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) iluziona. ♦ Fig. Închipuire, visare. [Pr.: -zi-o-] – V. iluziona.

iluzionare (Dicționar de neologisme, 1986)
ILUZIONÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a (se) iluziona; (fig.) închipuire, visare. [< iluziona].

iluzionare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iluzionáre (-zi-o-) s. f., g.-d. art. iluzionắrii; pl. iluzionắri

iluzionare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ILUZIONÁRE, iluzionări, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) iluziona. ♦ Fig. Închipuire, visare. [Pr.: -zi-o-] — V. iluziona.