igienic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IGIÉNIC, -Ă, igienici, -ce, adj. Conform cu normele de igienă. [
Pr.:
-gi-e-. –
Var.:
higiénic, -ă adj.] – Din
fr. hygiénique.igienic (Dicționar de neologisme, 1986)IGIÉNIC, -Ă adj. Potrivit regulilor de igienă. [Pron.
-gi-e-, var.
higienic, -ă adj. / cf. fr.
hygiénique].
igienic (Marele dicționar de neologisme, 2000)IGIÉNIC, -Ă adj. referitor la igienă; potrivit regulilor de igienă. (< fr.
hygiénique)
igienic (Dicționaru limbii românești, 1939)*igiénic, -ă adj. (d.
igienă; fr.
hygiénique). Relativ la igienă:
măsură igienică. Salubru, sănătos:
casă igienică. Adv. În mod igienic. – Și
hi-.igienic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)igiénic (-gi-e-) adj. m.,
pl. igiénici; f. igiénică, pl. igiéniceigienic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)igienic a. relativ la igienă.
igienic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IGIÉNIC, -Ă, igienici, -ce, adj. Conform cu normele de igienă. [
Pr.:
-gi-e-. —
Var.:
higiénic, -ă, adj.] — Din
fr. hygiénique.