idiotism - explicat in DEX

idiotism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IDIOTÍSM, idiotisme, s. n. Expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în altă limbă cuvânt cu cuvânt. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiotisme.

idiotism (Dicționar de neologisme, 1986)
IDIOTÍSM s.n. Construcție, expresie proprie unei limbi, care nu se poate traduce într-o altă limbă decât printr-o perifrază. [Cf. lat. idiotismus, gr. idiotismos, fr. idiotisme].

idiotism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IDIOTÍSM s. n. construcție, expresie proprie unei limbi, care nu se poate traduce într-o altă limbă decât printr-o perifrază. (< fr. idiotisme)

idiotism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
idiotísm (expresie) (-di-o-) s. n., pl. idiotísme

idiotism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
idiotism n. construcțiune, locuțiune particulară unei limbi.

idiotism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IDIOTÍSM, idiotisme, s. n. Expresie sau construcție caracteristică unei limbi, care nu poate fi tradusă în altă limbă cuvânt cu cuvânt. [Pr.: -di-o-] — Din fr. idiotisme.