idiolalie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IDIOLALÍE, idiolalii, s. f. (
Med.) Tulburare de vorbire constând în pronunțarea neinteligibilă a unor cuvinte. [
Pr.:
-di-o-] – Din
engl. idiolalia.idiolalie (Marele dicționar de neologisme, 2000)IDIOLALÍE s. f. formă de dislalie caracterizată printr-un limbaj confuz și neinteligibil. (< engl.
idiolalia)
idiolalie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IDIOLALÍE, idiolalii, s. f. (
Med.) Tulburare de vorbire constând în pronunțarea neinteligibilă a unor cuvinte. [
Pr.:
-di-o-] — Din
engl. idiolalia.