hăitușcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HĂITÚȘCĂ, hăituște, s. f. Fată cu purtări rele, desfrânate. –
Haită +
suf. -ușcă.hăitușcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hăitúșcă (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. hăitúștei; pl. hăitúște