hrismos(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) HRISMÓS s. n. (Grecism înv.) Prorocie, oracol. – Ngr. krismos.
hrismos(Dicționarul etimologic român, 1958-1966) hrismós (hrismósuri), s. n. – Profeție, predicție. Ngr. ϰρησμός (Gáldi 196). Sec. XVIII, înv.