hoinăreală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) HOINĂREÁLĂ,hoinăreli, s. f. Faptul de a hoinări. – Hoinări + suf. -eală.
hoĭnăreală(Dicționaru limbii românești, 1939) hoĭnăreálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a hoĭnări.
hoinăreală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) hoinăreálă s. f., g.-d. art. hoinărélii; pl. hoinăréli