herme (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÉRME s. f. pl. Stâlpi de piatră amplasați de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea superioară capul lui Hermes, zeul comerțului. – Din
n. pr. Hermes.herme (Dicționar de neologisme, 1986)HÉRME s.f.pl. (
Ant.) Stâlpi de piatră care se găseau de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea de sus capul lui Hermes. [< fr.
hermés, cf.
Hermes – nume grecesc al zeului comerțului, protector al călătorilor].
herme (Marele dicționar de neologisme, 2000)HÉRME s. f. pl. (ant.) stâlpi de piatră de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea de sus capul lui Hermes. (< fr.
hermès)