hataĭa - explicat in DEX

hataia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HATAIÁ s. f. (Turcism înv.) Numele unei stofe fine de mătase. [Pr.: -ta-ia] – Din tc. hatayî.

hataia (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
hataiá (-iéle), s. f. – Țesătură de mătase. Tc. hatayi (Șeineanu, III, 62). Sec. XVII, înv.

hataĭa (Dicționaru limbii românești, 1939)
hataĭá f. (turc. [d. pers.] hataĭi, hetaĭi, d. Hataĭ, Hetaĭ, China de nord. V. chitaĭ). Vechĭ. Un fel de pînză de matasă [!]: rochie de hataĭa. – Și hataĭ și hetaĭ n., pl. urĭ.

hataia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
hataiá (înv.) s. f., art. hataiáua, g.-d. art. hataiálei

hataià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
hataià f. stofă scumpă de mătase: rochie de hataia OD. [Turc. HATAYI, lit. din China].