harecilui (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))HARECILUÍ, hareciluiesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A adjudeca. – Din
hareci.hareciluì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hareciluì v. a adjudeca (și
fig.):
posturile se hareciluesc în piață..., cine dă mai mult ? AL. [Ung. HARÁCSOLNI: termen juridic ieșit din uz].