haretism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HARETÍSM s. n. Concepție sociologică în care se preconiza ridicarea stării materiale și culturale a satului prin activitatea extrașcolară a învățătorilor. – [Spiru]
Haret (
n. pr.) +
suf. -ism.haretism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HARETÍSM (‹
n. pr. Haret)
s. n. Curent social-cultural apărut în România, în primul deceniu al
sec. 20, pe baza concepției elaborate de Spiru Haret, potrivit căreia orice politică reformatoare se va dovedi eficientă doar în măsura în care, la realizarea ei practică, vor participa efectiv toate categoriile sociale.