halit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALÍT1 s. n. (
Fam.) Faptul de
a hali. –
V. hali.halit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALÍT2 s. n. Sare gemă. – Din
fr. halite.halit (Dicționar de neologisme, 1986)HALÍT s.n. (
Geol.) Mineral compus din clorură de sodiu, care formează depozite sedimentare groase împreună cu șisturile argiloase; sare gemă. [< germ.
Halit, cf. gr.
hals – sare].
halit (Marele dicționar de neologisme, 2000)HALÍT s. n. sare gemă. (< fr.
halite)
halit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)halít s. n.