hămurărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HĂMURĂRÍE, hămurării, s. f. (Rar)
1. Locul unde se fac sau unde se vând hamuri.
2. Meseria celui care face hamuri. –
Hamur[i] (
pl. lui
ham2) +
suf. -ărie.hămurărie (Dicționaru limbii românești, 1939)hămurăríe f.
Nord. Atelier de hamurĭ, șelărie, curelărie.
hămurărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hămurăríe (rar)
s. f.,
art. hămurăría, g.-d. art. hămurăríei; (locuri)
pl. hămurăríi, art. hămurăríile