hămăi - explicat in DEX

hămăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HĂMĂÍ, pers. 3 hắmăie (hămăiește), vb. IV. Intranz. (Despre câini) A lătra. [Var.: hâmâí vb. IV] – Ham¹ + suf. -ăi.

hămăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
hămăí (a ~) vb., ind. prez. 3 hắmăie, imperf. 3 sg. hămăía; conj. prez. 3 să hắmăie

hămăĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
hắmăĭ și -ĭésc, a -í v. intr. (d. ham-ham; rus. gámkatĭ). Fam. Latru, maĭ ales fără motiv apropiat, cum fac cîniĭ [!] la lună.

hămăì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
hămăì v. Mold. a lătra: cănd hămăià, nu-i auziai glasul AL. [V. ham !].