hâcâi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÂCÂÍ, hấcâi, vb. IV.
Intranz. (
Reg.) A răsufla greu; a icni. –
Hâc +
suf. -âi.hâcâi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hâcâí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 3
hấcâie, imperf. 3
sg. hâcâiá; conj. prez. 3
să hấcâie