guvernământ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GUVERNĂMÂNT, (
2)
guvernăminte, s. n. 1. (În sintagma)
Formă de guvernământ = formă de conducere politică a unui stat.
2. (În unele state) Unitate teritorial-administrativă condusă de un împuternicit al șefului statului. – Din
fr. gouvernement.