gunoiște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GUNOÍȘTE, gunoiști, s. f. 1. Grămadă de gunoi
1; loc unde se strâng gunoaiele
1.
2. Teren agricol îngrășat cu gunoi
1. – Din
sl. gnoište. Cf. gunoi1.gunoiște (Dicționaru limbii românești, 1939)gunóiște f. (bg.
gnoište). Depozit de gunoĭ. – Și
-íște (Trans.) și
gn- (Vechĭ).
gunoiște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gunoíște s. f.,
g.-d. art. gunoíștii; pl. gunoíștigunoiște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gunoiște f. grămadă de gunoiu de îngrășat ogoare.