grosoman(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) GROSOMÁN,grosomani, s. m. (Înv.) 1. Om gras și greoi. 2. Om grosolan. – Gros + suf. -oman.
grosoman(Dicționaru limbii românești, 1939) grosomán, -ă s. (d. gros). Fam. Om grosolan, mojic.
grosoman(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) grosomán (înv.) s. m., pl. grosománi
grosoman(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) grosoman m. grosolan (NEGR.).