grosplan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GROS-PLAN, gros-planuri, s. n. (
Cin.) Mod de încadrare în tehnica filmării, în care fotograma cuprinde numai un detaliu sau fața personajului. [
Pr.:
groplán] – Din
fr. gros-plan.grosplan (Marele dicționar de neologisme, 2000)GROS-PLÁN s. n. (cinem.) cadru reprezentând un detaliu. (< fr.
gros plan)