grosier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GROSIÉR, -Ă, grosieri, -e, adj. (
Livr.) Care este lipsit de finețe; care este făcut fără grijă, fără finețe. ♦
Fig. Care este lipsit de educație, de cultură, de bune maniere. [
Pr.:
-si-er] – Din
fr. grossier.grosier (Dicționar de neologisme, 1986)GROSIÉR, -Ă adj. (
Franțuzism) Grosolan. ♦ (
Despre furaje) Mare, cu paiul gros. [Pron.
-si-er. / < fr.
grossier].
grosier (Marele dicționar de neologisme, 2000)GROSIÉR, -Ă adj. 1. lipsit de educație, de cultură, de maniere; grosolan; ordinar. ◊ (fig.) trivial. 2. (despre nutrețuri fibroase; și s. n. pl.) cu conținut mare de celuloză (paie, pleavă de cereale etc.). (< fr.
grossier)
grosier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grosiér (-si-er) adj. m.,
pl. grosiéri; f. grosiéră, pl. grosiére