grom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GROM, gromi, s. m. (
Livr.) Lacheu, valet (tânăr). – Din
engl.,
fr. groom.grom (Dicționar de neologisme, 1986)GROM s.m. (
Rar) Lacheu. [Scris și
groom. / < engl.
groom].
grom (Marele dicționar de neologisme, 2000)GROM s. m. lacheu, valet. (< engl.
groom)