grațiozitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRAȚIOZITÁTE, grațiozități, s. f. (La
sg.; adesea
ir.) Politețe plină de bunăvoință; amabilitate; atitudine curtenitoare. ♦ (La
pl.) Atitudine, vorbe, fapte pline de afectare;
p. ext. nazuri, mofturi. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
lat. gratiositas, -atis, it. graziositá.