gogi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOGÍ, gogesc, vb. IV.
Intranz. (
Pop. și
fam.) A fi suferind, bolnav (o perioadă mai lungă), fără a prezenta simptome clare și de obicei fără a cădea la pat; a purta o boală pe picioare timp mai îndelungat. –
Et. nec.gogi (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)gogí, gogésc, vb. IV (pop. și fam.)
1. a dezghioca, a curăți.
2. a lâncezi, a tânji, a boli.
gogi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)gogi, gogesc v. i. (pop.) 1. a fi suferind fără a prezenta simptome clare
2. a duce o boală pe picioare timp îndelungat
gogi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gogí (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. gogésc, imperf. 3
sg. gogeá; conj. prez. 3
să gogeáscăgogì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gogì v. Mold.
1. a desghioca nuca;
2. a lâncezi (de păsări și
fig. de oameni). V.
gogă, nucă.