gofreu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOFRÉU, gofreuri, s. n. (
Arhit.) Ornament constituit din adâncituri cu conturul pătrat, alăturate și dispuse în șiruri paralele. – Din
fr. gaufré.gofreu (Dicționar de neologisme, 1986)GOFRÉU s.n. (
Arhit.) Ornament constituit din adâncituri cu conturul pătrat, alcătuite și dispuse în șiruri paralele. [< fr.
gaufré].
gofreu (Marele dicționar de neologisme, 2000)GOFRÉU s. n. (arhit.) ornament din adâncituri cu conturul pătrat, dispuse în șiruri paralele. (< fr.
gaufré)
gofreu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gofréu (go-freu) s. n.,
art. gofréul; pl. gofréuri