ghemuire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) GHEMUÍRE,ghemuiri, s. f. Acțiunea de a (se) ghemui și rezultatul ei. – V. ghemui.
ghemuire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ghemuíre s. f., g.-d. art. ghemuírii; pl. ghemuíri