geotectonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GEOTECTÓNIC, -Ă, geotectonici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Ramură a geologiei care studiază structura scoarței terestre și cauzele mișcărilor și deformărilor pe care le suferă aceasta; tectonică.
2. Adj. Care aparține geotectonicii (
1), privitor la geotectonică. [
Pr.:
ge-o-] – Din
rus. gheotektonika. Cf. germ. Geotektonik.