genist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GENÍST, geniști, s. m. Militar din trupele de geniu (
III). –
Geniu +
suf. -ist.genist (Marele dicționar de neologisme, 2000)GENÍST s. m. militar din trupele de geniu (III). (< geniu + -ist)
genist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*geníst s. m.,
pl. geníști