fuzetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUZÉTĂ, fuzete, s. f. Fiecare dintre cele două dispozitive care fac legătura între roțile directoare și osia din față ale unui autovehicul și care permit orientarea roților în direcția dorită. – Din
fr. fusette.fuzetă (Dicționar de neologisme, 1986)FUZÉTĂ s.f. Piesă de legătură între roata directoare și osia din față a unui autovehicul. [< fr.
fusette].
fuzetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)FUZÉTĂ s. f. piesă de legătură între roata directoare și osia din față a unui autovehicul. (< fr.
fusette)
fuzetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fuzétă s. f.,
g.-d. art. fuzétei; pl. fuzéte