funerar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUNERÁR, -Ă, funerari, -e, adj. Care ține de funeralii, privitor la funeralii; de înmormântare. ◊
Urnă funerară = vas în care se păstrează cenușa unui mort incinerat.
Piatră funerară sau
monument funerar = lespede sau monument care se așază pe un mormânt. – Din
fr. funéraire, lat. funerarius.funerar (Dicționar de neologisme, 1986)FUNERÁR, -Ă adj. Care ține de funeralii, referitor la funeralii; de înmormântare. ◊
Urnă funerară = urnă în care se păstrează cenușa unui mort incinerat;
monument funerar = monument ridicat pe mormântul cuiva. [Cf. fr.
funéraire, it.
funerario, lat.
funerarius].
funerar (Marele dicționar de neologisme, 2000)FUNERÁR, -Ă adj. referitor la funeralii. ♦ urnă ~ă = urnă în care se păstrează cenușa unui mort incinerat; piatră ~ă (sau monument) ~ = lespede sau monument pe mormântul cuiva. (< fr.
funéraire, lat.
funerarius)
funerar (Dicționaru limbii românești, 1939)*funerár, -ă adj. (lat.
funerarius. V.
funebru). Relativ la secriŭ [!] și mormînt:
cheltuĭelĭ funerare, monument funerar.funerar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)funerár adj. m.,
pl. funerári; f. funeráră, pl. funerárefunerar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)funerar a.
1. privitor la înmormântare:
speze funerare; 2. care aduce aminte de moartea cuiva:
piatră funerară.