fumagină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FUMAGÍNĂ, fumagine, s. f. Boală a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi provocată de o ciupercă din clasa ascomicetelor și manifestată ca un înveliș negru, prăfos, asemănător cu funinginea, care apare pe părțile atacate. – Din
fr. fumagine.fumagină (Dicționar de neologisme, 1986)FUMAGÍNĂ s.f. Boală a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi datorată unei ciuperci și care se manifestă prin apariția unor pete negre, prăfoase pe organele atacate. [< fr.
fumagine].
fumagină (Marele dicționar de neologisme, 2000)FUMAGÍNĂ s. f. boală criptogamică a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi, care se manifestă prin apariția unor pete negre, prăfoase pe frunze. (< fr.
fumagine)
fumagină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fumagínă s. f.,
g.-d. art. fumagínei; pl. fumagíne