fuma - explicat in DEX

fuma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FUMÁ, fumez, vb. I. Intranz., Tranz. A aspira, a trage fumul de tutun din țigară sau din pipă; a bea (tutun), a duhăni. – Din lat. fumare (înțelesul după fr. fumer).

fuma (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FUMÁ vb. intr. a aspira, a trage (în piept) fumul de tutun. (< fr. fumer)

fuma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fumá (a ~) vb., ind. prez. 3 fumeáză

fumà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fumà v. a trage, a bea tutun. [Lat. FUMARE].