fudulie - explicat in DEX

fudulie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FUDULÍE, (2) fudulii, s. f. 1. Faptul de a fi fudul. 2. (Pop.) Testicul al unor animale. – Fudul + suf. -ie.

fudulie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
fudulie, fudulii s. f. (pop.) testicul

fudulie (Dicționaru limbii românești, 1939)
fudulíe f. (d. fudul). Defectul de a fi fudul: fudulia caliculuĭ îmbrăcat. – Și fodolíe (sud).

fudulie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
fudulíe s. f., art. fudulía, g.-d. art. fudulíei; pl. fudulíi, art. fudulíile

fudulie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fudulie f. mândrie deșartă și bătătoare la ochi.