fucus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÚCUS s. m. Denumire dată algelor brune din genul
Fucus, al căror tal este prins de stâncile din apa mărilor prin crampoane fixatoare. –
Cuv. lat.fucus (Dicționar de neologisme, 1986)FÚCUS s.m. Gen de alge marine de culoare roșie-brună. [< lat., fr.
fucus].
fucus (Marele dicționar de neologisme, 2000)FÚCUS s. m. gen de alge brune marine. (< fr., lat.
fucus)
fucus (Dicționaru limbii românești, 1939)*fúcus m. (lat.
fucus, vgr.
phykos, varech).
Bot. Varech, algă, o plantă marină.
fucus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fúcus s. m.