francmasonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRANCMASÓNIC, -Ă, francmasonici, -ce, adj. Care ține de francmasonerie, privitor la francmasonerie; care are legătură cu francmasoneria; masonic. – Din
fr. franc-maçonnique.francmasonic (Dicționar de neologisme, 1986)FRANCMASÓNIC, -Ă adj. Referitor la francmasonerie; masonic. [< fr.
franc-maçonnique].
francmasonic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRANCMASÓNIC, -Ă adj. referitor la francmasonerie; masonic. (< fr.
franc-mașonnique)
francmasonic (Dicționaru limbii românești, 1939)*franc-masónic, -ă adj. (fr.
francmasonnique). De franc-mason, de francmasonerie.
Fig. Ipocrit, de sectar:
zîmbet francmasonic. Adv.
A zîmbi francmasonic.francmasonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)francmasónic (franc-ma-) adj. m.,
pl. francmasónici; f. francmasónică, pl. francmasónice