flagelație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLAGELÁȚIE, flagelații, s. f. Flagelare. – Din
lat. flagellatio, fr. flagellation.flagelație (Dicționar de neologisme, 1986)FLAGELÁȚIE s.f. Flagelare. [Gen.
-iei, var.
flagelațiune s.f. / cf. lat.
flagellatio, fr.
flagellation].
flagelație (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLAGELÁȚIE s. f. 1. flagelare. 2. flagelantism. 3. masaj prin loviri scurte cu degetele sau cu palete. (< fr.
flagellation, lat.
flagellatio)
flagelație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flageláție (-ți-e) s. f.,
art. flageláția (-ți-a), g.-d. art. flageláției; pl. flageláții, art. flageláțiile (-ți-i-)