finisor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FINISÓR, -OÁRE, finisori, -oare, subst. 1. S. m. și
f. Muncitor specializat în operațiile de finisare.
2. S. n. Mașină care se folosește pentru executarea îmbrăcămintei de asfalt sau de beton a șoselelor. – Din
fr. finisseur.finisor (Dicționar de neologisme, 1986)FINISÓR s.n. Mașină folosită pentru distribuirea, bătătorirea și nivelarea stratului de beton la executarea șoselelor. [După fr.
finisseuse].
finisor (Dicționar de neologisme, 1986)FINISÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor specialist în operațiile de finisaj. [< fr.
finisseur].
finisor (Marele dicționar de neologisme, 2000)FINISÓR, -OÁRE I.
s. m. f. muncitor specialist în operații de finizaj. II. s. n. mașină de finisat stratul de uzură al șoselelor. (< fr.
finisseur)
finisor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)finisór1 (persoană)
s. m.,
pl. finisórifinisor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)finisór2 (mașină)
s. n.,
pl. finisoáre